trece doar prin gândul tău,
Gândul către tine zboară,
ba mi-e bine, ba mi-e rău!
Şi mai mult decât s-ar spune...
şi mai multe vor veni,
Ţi-aş privi ochii în somnu-ţi,
să te pot mereu iubi.
Aş pleca spre cer cu tine
să uităm tot ce s-ar şti,
Aş pleca spre adevărul
ce va fi cum vrem a fi!
Să te fur prin gând îmi trece,
vreau să am al tău acord,
Chiar de vom pleca spre ceruri,
toţi să creadă că spre nord...
Sudul cald poate ne cheamă,
vântul poate ne dă semn,
Te-aş iubi cu adevărul
împlinirii prin solemn,
Pas mereu de împlinire
face-vom printre lumini,
Să cunoaştem orizontul
definit de heruvimi.
Adevărul cel mai paşnic
să ne fie legământ,
Dând mereu un sens al vieţii
spuselor… printr-un cuvânt.
Şi, mergând din nou spre viaţă,
să te ştii hotar mereu
Pentru lumea hotărâtă
de-al tău gând şi visul meu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu